Promovarea Transportului Public Urban Ecologic și Investițiilor Verzi în Moldova

1. Configurarea cadrului pentru programul de investiții publice verzi

Abstract

Acest capitol oferă un aspect general succint asupra principalelor probleme de mediu cu care se confruntă sectoarele de energie și transport ale Moldovei, pentru a defini cadrul programului propus privind transport public ecologic. Acesta examinează principalele documente de politică și acordurile internaționale de mediu, la care a aderat țara, pentru a adopta o cale de dezvoltare mai ecologică și prezintă structura acestui raport.

Care sunt principalele provocări ale poluării aerului și schimbărilor climatice?

De la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în anul 1991, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să promoveze dezvoltarea durabilă. Politicile, programele și planurile naționale de acțiuni au fost elaborate și aprobate în principalele sectoare care afectează economia și mediul în Moldova – inclusiv sectorul energetic, industrie, transport, agricultură, silvicultură sau deșeuri.1

Cu toate acestea, intensitatea energetică a țării este mult mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană (UE), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau media mondială. În anul 2014, consumul de energie al Moldovei s-a estimat la aproximativ 195 de kilograme echivalent petrol (kep) la 1 000 USD de produs intern brut (PIB), folosind prețurile din 2011, comparativ cu aproximativ 88 pentru UE, 110 pentru țările OCDE și 126 pentru alte țări în ansamblu.2 Este probabil ca aceste intensități mari să continue, deoarece se preconizează că ponderea sectoarelor energetice și industriale în totalul emisiilor naționale de gaze cu efect de seră (GES) va crește semnificativ până în anul 2030.

Transportul aduce o contribuție mică la PIB-ul țării, mai puțin de 5%. Cu toate acestea, sectorul este responsabil pentru 22% din emisiile de GES ale țării și este al doilea cel mai mare contribuabil după sectorul energetic. Sectorul transporturilor este principala sursă de poluare a aerului, în special în zonele urbane, reprezentând 86% din totalul emisiilor (GoM, 2018[1]). Conform celor mai recente date disponibile (2018) de la Biroul Național de Statistică a Moldovei (BNS), ponderea ar putea fi, de fapt, până la 96%.3

În cadrul sectorului transporturilor, marea majoritate a combustibilului este consumată în transportul rutier (peste 90% în 2017), deși Moldova dispune și de transport feroviar, aerian și pe apă (NBS, 2018[2]). Numărul autovehiculelor a crescut în perioada 1990-2013: cu 93% pentru autobuze și microbuze, cu 101% pentru camioane și cu 193% pentru autoturisme. Cu toate acestea, datorită puterii de cumpărare a populației, în principal, se importă și se înmatriculează vehicule folosite. Acestea, combinate cu un sistem slab de inspecție tehnică, contribuie în mod semnificativ la poluarea aerului – în special în zonele urbane, unde infrastructura inadecvată provoacă frecvent blocaje în trafic (MoE/UNEP, 2016[3]).

Analiza arată că aproximativ 75% din creșterea de două ori mai mare a emisiilor de dioxid de sulf (SO₂) în perioada 2005-2011 (de la 2 400 la 5 800 tone anual) poate fi atribuită transportului (UNECE, 2014[4]). Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sugerează că numărul deceselor cauzate de poluarea aerului înconjurător în Moldova s-a triplet față de aanul 2004.4 Statisticile OMS arată, de asemenea, că bolile sistemului circulator – cauzate din ce în ce mai mult de poluanții atmosferici (în special de particule) – constituie principalele cauze de deces în Moldova.5 Municipiul Chișinău se confruntă în special cu o creștere substanțială a bolilor legate de poluarea aerului (GoM, 2013[5]).

În timp ce politica de bază și cadrul de reglementare pentru adoptarea unui transport ecologic/curat (public și privat) este în vigoare (a se vedea mai jos), Moldova rămâne în urmă, având în vedere autovehiculele învechite de transportare a pasagerilor, precum și camioanele grele și autobuzele. În anul 2017, aproximativ 40% dintre toate vehiculele nu au respectat nicio normă de emisie a UE (doar aproximativ 6% au respectat normele de emisii Euro 5/V sau 6/VI – a se vedea anexa B pentru mai multe detalii). Vârsta avansată și rata înaltă de uzură a flotei de autobuze, cresc poluarea mediului, costurile de sănătate și de întreținere și reduc siguranța rutieră. Modernizarea flotei de autobuze este o problemă vitală pentru operatorii de transport din Moldova, dar ar necesita resurse financiare semnificative, atât private cât și publice.

În același timp, economia și resursele naturale ale Moldovei sunt semnificativ vulnerabile față de impactul schimbărilor climatice. Agricultura și accesul la apă sunt probleme importante într-o țară în care mai mult de jumătate din populație trăiește în zonele rurale. Conform Strategiei Republicii Moldova de Adaptare la Schimbările Climatice până în anul 2020, pierderile economice anuale medii ale țării, din cauza dezastrelor naturale, au fost de aproximativ 61 milioane USD în perioada 1984-2006. Secetele din 2007-2012 și inundațiile din 2008-2010 au provocat pagube totale de 180 de miliarde USD (GoM, 2014[6]).

Ce măsuri au fost deja întreprinse?

Recent, Moldova a întreprins o serie de măsuri concrete pentru atenuarea impactului negativ al transporturilor asupra cetățenilor săi (în special în zonele urbane). Din anul 2002, Moldova este parte a unei platforme de partajare a cunoștințelor de politici, care se numește Programul Pan-European pentru Transport, Sănătate și Mediu (PPE TSM), gestionat în comun de Biroul Regional OMS pentru Europa și Comisia Economică pentru Europa a ONU (CENUE). De asemenea, Moldova participă în mod tradițional la Săptămâna europeană a mobilității, care promovează importanța problemei și consecințele severe (de mediu, dar și economice și sociale) ale transportului auto privind populația și autoritățile publice locale.6

Moldova s-a angajat, de asemenea, să combată poluarea aerului și schimbările climatice. În anul 1994, s-a alăturat Convenției Națiunilor Unite (ONU) privind evaluarea impactului asupra mediului, în context transfrontalier, iar în 1995 a aderat la Convenția ONU privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (Convenția PATDL). Din 1992, Moldova este parte la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC, ratificată în 1995) și la Protocolul de la Kyoto din 2003 (ca țară care nu este parte a anexei I). În anul 2016, Moldova a semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților (COP21) la Paris în 2015 (pe care a ratificat-o în 2017).7

Căsuța 1.1. Obiectivele Republicii Moldova privind emisiile de gaze cu efect de seră

Acordul de la Paris impune toate părțile să-și depună la maximum eforturile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin contribuții naționale determinate (CND) și să consolideze aceste eforturi în următorii ani. CND în Moldova identifică atât obiective „condiționate” (cele care depind de sprijin suficient internațional), cât și obiective „necondiționate” privind atenuarea și adaptarea. Obiectivul de atenuare „necondiționat” al țării este de a reduce emisiile de GES cu 64-67% sub nivelul calculat în 1990, până în anul 2030, în timp ce ținta „condiționată” este stabilită la 78%, sub rezerva sprijinului internațional disponibil pentru țară (inclusiv resurse financiare cu costuri reduse, transfer de tehnologie și cooperare tehnică).

Sursă: (GoM, 2015[7]), Contribuția Națională Determinată Întenționat a Republicii Moldova, https://www4.unfccc.int/sites/ndcstaging/PublishedDocuments/Republic%20of%20 Moldova%20First/INDC_Republic_of_Moldova_25.09.2015.pdf.

Legislația națională și documentele strategice privind politica de mediu și schimbările climatice au fost, de asemenea, elaborate pentru a rezolva această provocare. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de dezvoltare cu emisii reduse (SDER) până în anul 2020 și a ajustat obiectivele strategiei până în anul 2030 (MoE, 2011[8]). SDER a consolidat eficient diferite obiective de atenuare a GES prevăzute într-o serie de politici naționale și acte legislative, inclusiv Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020” (GoM, 2012[9]), Strategia energetică până în 2030, inclusiv o foaie de parcurs pentru implementare (GoM, 2013[10]) Programul național de eficiență energetică 2011-2020 (GoM, 2011[11]). Planul de acțiune anexat la Strategia SDER 2030 include o listă de acțiuni naționale prioritare adecvate de atenuare, astfel cum este prevăzut pentru părțile care nu fac parte din anexa I la CCONUSC.

De asemenea, au fost introduse modificări la legile Republicii Moldova privind protecția mediului (adoptate în 1993 și ultima modificare în 2018), protecția aerului atmosferic (adoptată în 1997, ultima modificare- 2018), eficiența energetică (adoptată în 2010) și resursele regenerabile de energie (adoptată în 2016, ultima modificare – 2018).

Strategia SDER 2030 a Republicii Moldova și CND iau în considerare diferite scenarii pentru reducerea emisiilor și de adaptare la viitoarele schimbări climatice. Pentru a-și atinge obiectivele de atenuare și adaptare ambițioase, Moldova va trebui să facă investiții semnificative, inclusiv proiecte de infrastructură în domeniul energiei, transporturilor, clădirilor, industriei, agriculturii, utilizării terenurilor, schimbărilor destinației terenurilor și al sectorului forestier, precum și cel al deșeurilor. Implementarea obiectivelor „condiționate” identificate în CND ar costa aproximativ 4.9-5.1 miliarde USD (aproximativ 327-340 milioane USD pe an) până în 2030 (GoM, 2015[7]). Deși costurile scenariilor variază, realizarea creșterii economice cu emisii reduse de carbon va necesita un sprijin public intern și internațional semnificativ, în ambele cazuri.

Strategia de Mediu a Republicii Moldova 2014-2023 își propune să alinieze în continuare legislația națională la directivele UE. Aceasta pune un accent deosebit pe promovarea diverselor măsuri privind reducerea emisiilor de poluanți atmosferici și GES generate de traficul rutier, atât prin îmbunătățirea stării tehnice a vehiculelor, cât și prin adoptarea măsurilor fiscale sau programe speciale care ar încuraja înlocuirea vehiculelor vechi poluante (GoM, 2014[12]).

În același sens, Acordul de asociere cu UE – semnat de Republica Moldova în iunie 2014 – consideră cooperarea în domeniul transportului ca pe un instrument necesar pentru integrarea Republicii Moldova pe piața internă a UE și sistemul de transport (rutier) eficient, sigur și securizat- ca pe unul dintre elementele cheie ale eforturilor de modernizare a țării.

Îngrijorările cu privire la schimbările climatice în Republica Moldova sunt legate în special de securitatea energetică. De fapt, Moldova importă aproximativ 96% din necesitățile sale energetice (a se vedea capitolele 3 și 6).8 Așa cum este identificat în Strategia energetică 2030, Guvernul Republicii Moldova intenționează să diversifice mixul de energie cu dezvoltarea mai multor resurse de energie regenerabilă – acest lucru va necesita investiții substanțiale pe termen mediu și lung. De asemenea, Moldova a adoptat Planul național de acțiune privind energia regenerabilă în anul 2013, cu obiective care trebuie îndeplinite până în 2020 (GoM, 2013[13]).

Ce își propune țara să obțină?

Un document cheie care stabilește țintele Republicii Moldova în domeniul transporturilor este Programul privind promovarea economiei verzi în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și Planul de acțiuni pentru punerea în aplicare a acesteia (GoM, 2018[1]), aprobat recent prin Hotărârea Guvernului nr. 160 din 21 februarie 2018. Programul pune accent pe transportul public eficient, efectiv și ecologic (urban), precum și accentul pe mijloacele de transport public mai mari și prioritizarea acestuia față de transportul privat în centrele urbane. De asemenea, pledează pentru adoptarea unor obiective clare de mediu – de ex. utilizarea carburanților alternativi și a noilor tehnologii în toate mijloacele de transport – în politicile actuale privind transportul.

Printre provocările majore în ceea ce privește „funcționarea sistemelor instituționale, de gestionare și implementare în domeniul promovării economiei verzi”, programul citează „emisiile din transporturi” care „au un impact tot mai mare asupra mediului și sănătății publice”.

La acest moment, sunt planificate activități până la sfârșitul anului 2020, pentru punerea în aplicare a programului, cu scopul de a atinge obiective specifice. Cele legate de domeniul transporturilor includ:

1. Reducerea poluării aerului cu 30% până în anul 2020, prin dezvoltarea unui transport durabil.

2. Asigurarea promovării măsurilor de implementare a economiei verzi în domeniul construcțiilor cu 15% până în anul 2020.

3. Creșterea nivelului de conștientizare a publicului cu privire la economia verde și dezvoltarea durabilă cu cel puțin 30% până în anul 2020.

În cadrul primului obiectiv, sunt prevăzute următoarele acțiuni:

• Eliminarea treptată a mașinilor vechi prin intermediul unui program de stat în colaborare cu companiile private.

• Crearea stimulentelor fiscale pentru importul automobilelor cu motoare electrice sau hibride, precum și dezvoltarea infrastructurii naționale necesare pentru mașinile electrice.

• Aplicarea restricțiilor privind utilizarea vehiculelor (de toate tipurile, inclusiv pentru transportul public și în scopuri industriale/comerciale) mai vechi de 15 ani.

• Modernizarea mijloacelor de transport public învechite prin înlocuirea lor cu mijloace ecologice (electrice).

• Reglementarea intrării vehiculelor în orașe și centre urbane (pentru reducerea blocajelor în trafic și a poluării aerului).

• Elaborarea reglementărilor care să promoveze utilizarea transportului public, reducând semnificativ (cu 30%) numărul de microbuze, creând rute (centuri de ocolire) în jurul centrelor urbane.

• Organizarea și promovarea Săptămânii Europene a Mobilității.

• Integrarea politicilor de transport, pentru a încuraja utilizarea carburanților alternativi și a noilor tehnologii în toate tipurile de transport.

În cadrul celui de-al doilea obiectiv, sunt prevăzute următoarele acțiuni, relevante pentru transport:

• Promovarea principiilor orașelor verzi și aplicarea Indicelui European ”Oraș Verde”.9

• Monitorizarea elaborării planurilor generale de urbanizare care să integreze infrastructura durabilă a transportului (benzi pentru autobuz, transport electric, benzi pentru cicliști, stații de parcare și încărcare pentru unitățile de transport electrice).

Și în sfârșit, în conformitate cu al treilea obiectiv, sunt prevăzute următoarele acțiuni, relevante pentru transport:

• Desfășurarea campaniilor de informare și sensibilizare cu privire la economia verde în domeniile eficienței energetice, producției mai curate, eficienței resurselor, achizițiilor publice durabile, transportului durabil.

• Organizarea unei conferințe naționale bianuale privind economia verde.

Programul include, de asemenea, un plan de acțiuni cu termene limită și estimări bugetare pentru implementarea diverselor activități și măsuri. În timp ce programul oferă un cadru politic foarte necesar pentru un transport urban durabil, obiectivele pe care le stabilește sunt foarte ambițioase.

Ce trebuie de realizat?

Pentru a obține reduceri ambițioase ale emisiilor, Republica Moldova va trebui să facă investiții semnificative în toate sectoarele economiei. De exemplu, atingerea obiectivelor „condiționate” de reducere a emisiilor de GES identificate în CND (Căsuța 1.1), ar costa circa 5 miliarde USD până în 2030. Deși costurile celor două scenarii propuse („condiționate” și „necondiționate”) variază, realizând o creștere economică cu nivel scăzut de carbon, va necesita sprijin public intern și internațional semnificativ.

Pe măsură ce regimul climatic global evoluează, donatorii și instituțiile financiare internaționale au început deja să investească resurse semnificative pentru a sprijini țările care nu se regăsesc în anexa I, inclusiv Moldova. Mecanismele internaționale de finanțare în domeniul emisiilor de carbon, cum ar fi Fondul Verde pentru Climă, sunt cunoscute, în mare măsură, prin faptul că au la bază sisteme (stabilite în țară) pentru identificarea și implementarea programelor și proiectelor. Țările care dezvoltă abilitățile necesare pentru elaborarea programelor solide privind cheltuielile publice și identificarea unei conducte a proiectelor rentabile vor fi mai competitive și vor avea șanse mai mari să beneficieze de sprijin internațional.

Pentru a avea succes în atragerea finanțelor internaționale pentru climă, Moldova trebuie să pună în aplicare programe de investiții care acționează împotriva poluării climatice și solide din punct de vedere economic și să identifice cele mai eficiente proiecte care pot fi susținute din fonduri publice. Asemenea programe de investiții publice pot servi drept pârghii către fonduri atât din surse bugetare, cât și din partea donatorilor. Consolidarea capacităților administrației publice în Moldova, de a-și gestiona cheltuielile de mediu în conformitate cu bunele practici internaționale este esențială pentru accesarea surselor bugetare și internaționale de finanțare în domeniul emisiilor de carbon și pentru a obține sprijin în ceea ce privește măsurile întreprinse în sfera schimbărilor climatice care vor fi vitale pentru dezvoltarea economică și socială ulterioară a țării.

Aceste programe trebuie să fie integrate în strategiile naționale de dezvoltare și în planificările bugetare pe termen mediu, cum ar fi cadrele de cheltuieli pe termen mediu (CCTM). În plus, administrațiile publice trebuie să fie dispuse să aplice bunele practici în procesul de gestionare a cheltuielilor publice, cum ar fi responsabilitatea, transparența și eficiența. Într-adevăr, Moldova este printre primele țări din regiunea EECAC, care a introdus o perspectivă pe termen mediu în planificarea bugetară anuală. Deși Guvernul Republicii Moldova a acumulat o experiență semnificativă în proiectarea CCTM, inclusiv în sectorul de mediu, sunt necesare mai multe eforturi pentru a implementa aceste prevederi în practică.

Ce prevede acest raport?

În anul 2016, OCDE și Republica Moldova și-au unit forțele pentru a analiza modul în care un program de investiții publice, la nivelul întregii țări, ar putea stimula dezvoltarea unui transport public mai ecologic (curat) și reducerea poluării aerului și emisiilor de GES în acest sector, în marile centre urbane ale țării. Bazele acestei lucrări au fost stabilite în 2011, când OCDE a oferit experților moldoveni în domeniul mediului o instruire orientată pe proiectarea și gestionarea programelor de investiții în sfera de mediu.

Pregătirea pentru program a implicat patru domenii principale de activitate și rezultate: 1) etapa inițială de definire și analiză; 2) dezvoltarea unei metodologii de calculare pentru program; 3) proiectarea unui program în conformitate cu bunele practici internaționale; și 4) pregătirea raportului analitic și instruirii.

Ariile de activitate 2 și 3 au constituit coloana vertebrală a proiectului, care și-a propus să demonstreze, în practică, modul de utilizare a fondurilor publice deficitare, pentru a încuraja sectorul privat să investească în proiecte importante de mediu și sociale.

Acest raport este punctul culminant al procesului de pregătire a programului de investiții (de acum încolo, „proiectul”) și prezintă rezultatele analizei de ansamblu. Raportul este structurat după cum urmează:

• Capitolul 2 descrie Programul Transport Public Ecologic (TPE) propus și oferă estimări ale costurilor acestuia și ale beneficiilor de mediu și socio-economice preconizate. În acest capitolul este prezentată, de asemenea, strategia de finanțare și nivelurile optime de cofinanțare.

• Capitolul 3 prezintă o evaluare economică a viabilității programului de investiții. Acesta include analize de piață ale tehnologiilor și combustibililor curați din sectorul transportului cu autobuze în Moldova, precum și a producției interne versus importul de autobuze, pentru a satisface necesitatea de înlocuire a autobuzelor.

• Capitolul 4 abordează aranjamentele instituționale pentru gestionarea programului TPE.

• Capitolul 5 prezintă o imagine de ansamblu asupra procedurilor de management al ciclului de proiect (MCP) pentru fiecare conductă a proiectului identificată ca parte a acestui program.

• Capitolul 6 descrie succint principalele probleme demografice, macroeconomice și de mediu în Moldova, relevante pentru sectorul transporturilor. Prezintă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra sistemului transportului public urban din țară, nivelurile de emisii de GES și poluarea aerului în principalele centre urbane ale țării, precum și riscurile majore pentru sănătate asociate cu principalii poluanți ai aerului.

• Capitolul 7 descrie politica actuală și cadrul de reglementare în sectorul transporturilor.

Anexa A prezintă o imagine de ansamblu asupra tehnologiilor și a combustibililor curați în sectorul transporturilor, în timp ce Anexa B explică utilizarea modelului OPTIC (Optimizarea costurilor de investiții în transportul public). Anexele C-E conțin formulare de solicitare a proiectului și formulare de evaluare.

Referințe

[1] GoM (2018), Programme on Promotion of Green Economy in the Republic of Moldova for 2018-2020, Government of Moldova, Chisinau, https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr05-1_0.pdf.

[15] GoM (2016), Low-Emission Development Strategy until 2030, Government of Moldova, Chisinau, https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr07_97.pdf.

[7] GoM (2015), Republic of Moldova’s Intended National Determined Contribution, Government of Moldova, Chisinau, https://www4.unfccc.int/sites/ndcstaging/PublishedDocuments/Republic%20of%20Moldova%20First/INDC_Republic_of_Moldova_25.09.2015.pdf.

[12] GoM (2014), Environmental Strategy for the Years 2014-2023, Government of Moldova, Chisinau, http://green.gov.md/download.php?file=cHVibGljL2ZpbGVzL0Vudmlyb25tZW50YWxTdHJhdGVneWZvcnRoZXllYXJzMjAxNC0yMDIzLTIwMTRNb2xkb3ZhRW52aXJvbm1lbnRhbFN0cmF0ZWd5MjAxNC0yMDI4MmNiMi5wZGY=.

[6] GoM (2014), The Republic of Moldova’s Climate Change Adaptation Strategy by 2020, Government of Moldova, Chisinau, http://www.clima.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy8zNzQxMjM3X2VuX2NjYXNfZW5nXzIwMTQucGRm.

[10] GoM (2013), Energy Strategy of the Republic of Moldova until 2030, Government of Moldova, Chisinau, http://www.serviciilocale.md/public/files/Energy_Strategy_2030_Final.pdf.

[13] GoM (2013), National Renewable Energy Action Plan of the Republic of Moldova for 2013-2020, Government of Moldova, Chisinau, https://www.energy-community.org/dam/jcr:4b3ef508-7809-4a67-92f2-c2fb5b31d356/NREAP_2014_MD.pdf.

[5] GoM (2013), Third National Communication of the Republic of Moldova under the UN Framework Convention on Climate Change, Government of Moldova, Chisinau, https://unfccc.int/resource/docs/natc/mdanc3.pdf.

[9] GoM (2012), National Development Strategy “Moldova 2020”, 7 Solutions for Economic Growth and Poverty Reduction, Government of Moldova, Chisinau, https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/1100271_en_moldova_2020_e.pdf.

[11] GoM (2011), National Energy Efficiency Programme 2011-2020, Government of Moldova, Chisinau, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340940.

[8] MoE (2011), Low-Emission Development Strategy until 2020, Ministry of Environment of Moldova, Chisinau, http://www.clima.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy8yNTI3MjM2X21kX21vbGRvdmFfbG93X2VtLnBkZg%3D%3D.

[3] MoE/UNEP (2016), First Biennial Update Report of the Republic of Moldova under the United Nations Framework Convention on Climate Change, Ministry of Environment of Moldova / United Nations Environment Programme, Chisinau, https://unfccc.int/files/national_reports/non-annex_i_parties/biennial_update_reports/application/pdf/mdabur1.pdf.

[2] NBS (2018), The Energy Balance of the Republic of Moldova, Statistical Compilation 2017, National Bureau of Statistics, Chisinau, http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2018_eng.pdf.

[4] UNECE (2014), Third Environmental Performance Review of the Republic of Moldova, United Nations Economic Commission for Europe, Geneva, http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/ECE_CEP_171_En.pdf.

[14] WHO (2009), Republic of Moldova, Country Profile of Environmental Burden of Disease, World Health Organization, Geneva, http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/national/countryprofile/republicofmoldova.pdf?ua=1.

Legi și reglementări

(Listate conform celei mai recente date de adoptare – toate sunt în limba română/rusă)

Hotărârea Guvernului Nr. 160 din 21 februarie 2018 cu privire la aprobarea Programului de promovare a economiei „verzi” în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia, Monitorul Oficial Nr. 68-76 din 2 martie 2018, Art. 208, http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=374523&lang=1.

Hotărârea Guvernului Nr. 1470 din 30 decembrie 2016 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, Monitorul Oficial Nr.85-91 din 24 martie 2017, Art. 222, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=369528.

Legea nr. 10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, Monitorul Oficial Nr. 69-77 din 25 Martie 2016, Art. 117, http://lex.justice.md/md/363886.

Hotărârea Guvernului Nr. 1009 din 9 decembrie 2014 cu privire la aprobarea Strategiei Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pînă în anul 2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, Monitorul Oficial Nr. 372-384 din 19 decembrie 2014, Art. 1089, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355945.

Hotărârea Guvernului Nr. 301 din 24 aprilie 2014 on the Approval of the Environmental Strategy for the years 2014-2023 and the Action Plan for its implementation, Monitorul Oficial Nr. 104-109 din 6 mai 2014, Art. 328, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352740.

Hotărârea Guvernului Nr. 1073 din 27 decembrie 2013 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020, Monitorul Oficial Nr. 4-8 din 10 ianuarie 2014, Art. 1, http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=351034&lang=1.

Hotărârea Guvernului Nr. 102 din 5 februarie 2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, Monitorul Oficial Nr. 27-30 din 8 februarie 2013, Art. 146, http://lex.justice.md/md/346670.

Legea Nr. 166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”, Monitorul Oficial Nr. 245-247 din 30 noiembrie 2012, Art. 791, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=345635.

Hotărârea Guvernului Nr. 833 din 10 noiembrie 2011 cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Monitorul Oficial Nr. 197-202 din 18 noiembrie 2011, Art. 914, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340940.

Legea Nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, Monitorul Oficial Nr. 155-158 din 3 septembrie 2010, Art. 545, http://lex.justice.md/md/335818.

Legea Nr. 1422 din 17 decembrie 1997 privind protecţia aerului atmosferic, Monitorul Oficial Nr. 44-46 din 21 mai 1998, Art. 312, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312772.

Hotărârea Parlamentului Nr. 399 din 16 martie 1995 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, Monitorul Oficial Nr. 23 din 27 aprilie 1995, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306964.

Legea Nr. 1515 din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, Monitorul Parlamentului Nr. 10 din 1 octombrie 1993, Art. 283, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311604.

Note

← 1.  Această scurtă revizuire se bazează pe o analiză mai detaliată prezentată în capitolul 6.

← 2.  A se vedea statisticile OCDE/AIE privind consumul de energie (kg echivalent ulei) per USD 1 000 PIB (PPP constant 2011) din 2014 la: https://data.worldbank.org/indicator/EG.USE.COMM.GD.PP.KD?locations=MD-OE-EU-1W&view=chart.

← 3.  A se vedea datele BNS privind substanțele poluante emise în aerul atmosferic de către transportul rutier la: https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/en/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__MED030/MED030400.px/?rxid=6d723cca-ec92-4e83-bb52-d7336ad34828.

și emisia de poluanți în aerul atmosferic de către sursele staționare ale agenților economici la: http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/en/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__MED030/MED030100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=e30e37d0-43ff-4b5b-835f-c0252bf87a4d.

← 4.  Comparați (WHO, 2009[14]) cu banca de date a OMS-Observatorul Global al Sănătății din iulie 2018 la: http://apps.who.int/gho/data/node.main.BODAMBIENTAIRDTHS?lang=en.

← 5.  Pentru date și statistici ale OMS despre Republica Moldova, a se vedea: www.euro.who.int/en/countries/republic-of-moldova/data-and-statistics.

← 6.  Săptămâna Europeană a Mobilității este o campanie internațională de promovare și explorare a altor mijloace de transport. Țările sunt încurajate să organizeze diverse evenimente pe acastă temă. În 2018, asemenea acțiuni au avut loc în perioada 16-22 septembrie. Cu toate acestea, în Moldova nu a fost înregistrat niciun eveniment. Pentru mai multe informații, consultați: www.mobilityweek.eu.

← 7.  Cea de-a 21-a Conferință a părților Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC COP21). Pentru mai multe informații despre COP, consultați https://unfccc.int/process/bodies/supreme-bodies/conference-of-the-parties-cop.

← 8.  Sectorul energetic în Moldova este dominat de gaze naturale importate – furnizate integral de Gazprom din Federația Rusă și, prospectiv, de OMV Petrol din România.

← 9.  Indicele Oraș Verde European măsoară performanța de mediu a 30 de orașe europene majore împotriva indicatorilor privind CO₂, energie, clădiri, transport, apă, apă și utilizarea terenului, calitatea aerului și managementul mediului. Pentru raport, consultați: https://assets.new.siemens.com/siemens/assets/api/uuid:fddc99e7-5907-49aa-92c4-610c0801659e/european-green-city-index.pdf.