Republica Moldova (în continuare Moldova) a transformat digitalizarea intr o politică prioritară. Această țară pregătește, în prezent, Strategia de transformare digitală 2023 2030, care va scoate în evidență alfabetizarea digitală, precum și competențele digitale de business, în vederea îmbunătățirii competitivității din sectorul privat. Digitalizarea a adus deja beneficii semnificative Moldovei, unde TIC a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare din ultimii ani; însă companiile moldovenești din sectoarele non IT rămân la începutul procesului de digitalizare. Deficitul de competențe reprezintă o barieră majoră în această privință, afectând în special IMM urile care întâmpinămai multe dificultăți în atragerea și păstrarea angajaților competenți, precum și în instruirea și reîmprospătarea cunoștințelor în cadrul forței sale de muncă.Pornind de la activitățile anterioare ale OCDE privind politicile de digitalizare, OCDE a oferit îndrumare Moldovei, în decursul anului 2022, privind modul în care să construiască un ecosistem benefic și să stabilească politicile adecvate pentru a realiza noi progrese în ceea ce privește dezvoltarea și dobândirea competențelor digitale de business în rândul IMM urilor. Acest raport reprezintă un sumar al acelor probleme, luând în considerare 1) cadrul politic și instituțional; 2) instrumentele de evaluare și anticipare a competențelor; și 3) suportul specific IMM urilor, pentru dezvoltarea competențelor digitale.
Promovarea competențelor digitale de afaceri în Republica Moldova
Abstract
Executive Summary
IMM-urile reprezintă 99% din totalul companiilor din Moldova, cu 60% din totalul forței de muncă angajate, dar generând doar 39% din cifra de afaceri. În ciuda eforturilor politice considerabile, potențialul lor rămâne în mare parte neexploatat: IMM-urile rămân concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul cu amănuntul și cu ridicata, și există încă decalaje în ceea ce privește productivitatea între acestea și firmele mai mari și la nivelul UE.
Crizele succesive au implicat provocări suplimentare: Moldova a fost una dintre țările cel mai grav afectate de COVID-19, lăsând o amprentă semnificativă atât asupra indivizilor, cât și a firmelor: 70% dintre întreprinderile mici și mijlocii au raportat că au fost afectate de pandemia de COVID-19, de exemplu, au înregistrat o scădere a cererii de pe piață, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și oprirea parțială sau totală a operațiunilor. Datele unui sondaj al Băncii Mondiale privind impactul asupra operațiunilor de afaceri în funcție de clasa de mărime arată impactul disproporționat suportat de IMM-uri. Acest lucru se explică parțial prin supra-reprezentarea IMM-urilor în sectoarele cele mai afectate (comerțul cu ridicata și cu amănuntul și agricultura). Invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a pus presiuni suplimentare asupra economiei, creând o nevoie urgentă de asistență umanitară pentru un număr mare de refugiați ucraineni, cauzând perturbări comerciale și creșteri puternice ale prețurilor transporturilor, energiei și mărfurilor.
Transformarea digitală oferă numeroase oportunități și beneficii care ar putea ajuta companiile să abordeze unele dintre provocările cu care se confruntă. Instrumentele digitale pot ajuta firmele să îmbunătățească procesele și să scadă costurile prin adoptarea sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) și/sau de gestionare a relațiilor cu clienții (CRM), de exemplu, în timp ce utilizarea rețelelor sociale sau a site-urilor web, combinată cu analiza volumelor mari de date, permite companiilor să acceseze noi piețe și să înțeleagă mai bine nevoile clienților. Aceste îmbunătățiri induse de tehnologie au ca rezultat o productivitate mai mare, un potențial sporit pentru export și investiții și salarii mai mari pentru angajați. În plus digitalizarea poate ajuta întreprinderile să facă față mai bine crizelor economice, deoarece firmele digitalizate s-au dovedit a fi mai rezistente la întreruperi.
Digitalizarea a adus deja beneficii semnificative Moldovei: TIC a fost unul dintre sectoarele economice cele mai dinamice și cu cea mai rapidă creștere din țară în ultimii ani, reprezentând acum 7,6% din PIB și aproape 400 de milioane USD din venituri din export. Guvernul Republicii Moldova a susținut această creștere rapidă prin acțiuni de politică dedicate, implementate în cooperare cu un sector privat foarte activ. Cu toate acestea, IMM-urile moldovenești din sectoarele non-IT rămân blocate la începutul drumului lor către digitalizare: în 2020, mai puțin de 17% dintre ele au raportat că au integrat cu succes instrumente digitale în activitate. Acest lucru este strâns legat de lipsa persistentă de competențe și necorelări, care creează, printre altele, o barieră majoră în calea digitalizării IMM-urilor: 20% dintre firme consideră că lipsa unei forțe de muncă educate corespunzător este principalul obstacol în calea afacerilor (față de 11% în Europa și Asia Centrală), iar angajatorii menționează lipsa de competențe și experiență drept principala cauză a penuriei de forță de muncă. Această problemă afectează în special IMM-urile, care întâmpină mai multe dificultăți în atragerea și reținerea lucrătorilor calificați, precum și în perfecționarea calificării sau recalificării forței de muncă.
Bazându-se pe eforturile de politică existente ale Republicii Moldova, OCDE a sprijinit țara în conceperea de politici pentru a dota indivizii și firmele cu competențele digitale de care au nevoie, evaluând progresele realizate și identificând provocările cheie. Analizând cele patru categorii principale de competențe digitale, OCDE a oferit analize și recomandări de politici pentru a contribui la noua Strategie digitală națională și la viitoarele inițiative politice. Raportul rezultat este construit pe marginea a trei componente principale:
Cadrul instituțional și politic pentru competențele digitale: Moldova a depus eforturi semnificative pentru dezvoltarea competențelor digitale. Tema a fost inclusă în mai multe documente de politică, cum ar fi Strategia Digitală Națională (SDN) anterioară Moldova digitală 2020, care a stabilit alfabetizarea digitală drept obiectiv cheie și a avut ca rezultat îmbunătățiri ale sistemului de învățământ. Cu toate acestea, documentele de politică anterioare au lăsat neabordate unele aspecte ale politicilor privind competențele digitale, cum ar fi învățarea pe tot parcursul vieții și competențele de afaceri digitale. Se pare că SDN anterioară ar fi avut de suferit din cauza decalajelor de implementare ca urmare a lipsei capacității de implementare a proiectelor, a instabilității economice și politice și a alocărilor bugetare insuficiente. Așadar, noua Strategie de transformare digitală 2023-2030 ar trebui să fie mai cuprinzătoare și să stabilească obiective politice clare, asociate cu ținte și bugete măsurabile, pentru a îmbunătăți atât implementarea, cât și monitorizarea. În ceea ce privește ecosistemul competențelor digitale, Moldova s-a bazat pe o cooperare public-privată puternică și instituționalizată, inițiativele din sectorul privat completând abordarea politicii și oferind o varietate extinsă de servicii suplimentare. Viitoarele inițiative de politică ar beneficia de o abordare la nivel de guvern prin implicarea tuturor actorilor guvernamentali relevanți, inclusiv Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care au fost mai puțin implicați până acum, precum și a altor părți interesate din afara guvernului (de exemplu, angajatorii și profesorii). Colaborarea dintre părțile interesate relevante ar putea fi facilitată prin crearea unei Coaliții Naționale pentru Abilități Digitale și Locuri de Muncă, tot în vederea apropierii Republicii Moldova de standardele și practicile UE.
Măsurarea competențelor digitale și anticiparea nevoilor viitoare: acest raport prevede, printre altele, o analiză a decalajului Moldovei în raport cu indicatorii incluși în Cadrul OCDE Going Digital, care arată că Moldova a colectat date despre digitalizare, dar că informațiile privind competențele digitale rămân limitate. Și instrumentele de anticipare a competențelor rămân într-un stadiu incipient, iar firmele încă nu sunt conștiente de nivelurile și nevoile lor de competențe. În continuare, Moldova ar putea să completeze evaluările existente cu dimensiuni privind competențele digitale (colectarea datelor, cadrul competențelor digitale, un instrument de autoevaluare a competențelor digitale) și să consolideze practicile de anticipare a nevoilor de competențe, inclusiv la nivel de companie.
Oferirea de sprijin vizat IMM-urilor pentru dezvoltarea competențelor digitale: Agenția pentru IMM-uri din Moldova ODA (anterior ODIMM) a dezvoltat programe de sprijinire a digitalizării IMM-urilor, care au inclus componente de formare și mentorat și intenționează să încorporeze digitalizarea drept componentă transversală în cursurile existente. Oportunitățile de formare în domeniul competențelor digitale au fost îmbunătățite în continuare prin cooperarea sectorului public-privat. Cu toate acestea, gama de sprijin pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale IMM-urilor în special rămâne limitată. În continuare, Moldova ar trebui să evalueze calitatea formării oferite până acum și să intensifice aceste inițiative, ajutând în același timp IMM-urile să depășească barierele din calea dezvoltării competențelor digitale prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la sprijinul disponibil, creșterea stimulentelor pentru formare la locul de muncă și construirea capacității și a culturii de învățare a IMM-urilor prin învățarea inter pares între managerii și antreprenorii din cadrul IMM-urilor, inclusiv cu diaspora moldovenească.
Rezumatul recomandărilor: calea de urmat
Obiectiv |
Recomandare |
Calea de urmat |
---|---|---|
Îmbunătățirea eficienței politicilor printr-o strategie digitală națională bine definită și o abordare îmbunătățită cu mai multe părți interesate |
Stabilirea de obiective clare, ținte măsurabile și estimarea costurilor pentru noua SDN |
Asigurarea exhaustivității SDN prin extinderea gamei de domenii de politică acoperite (de exemplu, oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, securitate digitală etc.) |
Stabilirea de obiective clare de politică, asociate cu ținte și bugete măsurabile |
||
Extinderea și consolidarea participării tuturor părților interesate relevante în proiectarea și implementarea de politici privind competențele digitale |
Construirea unei abordări la nivel de guvern prin creșterea implicării tuturor părților interesate guvernamentale relevante, de exemplu, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă |
|
Consolidarea legăturilor cu părțile interesate din afara guvernului |
||
Luarea în considerare a creării unei coaliții naționale pentru competențele digitale |
||
Îmbunătățirea evaluării competențelor digitale și elaborarea de exerciții de anticipare |
Completarea evaluărilor existente cu dimensiuni privind competențele digitale |
Îmbunătățirea colectării datelor privind nivelurile competențelor digitale |
Implementarea unui cadru de competențe digitale care să servească drept referință comună |
||
Crearea un instrument de autoevaluare privind competențele digitale |
||
Consolidarea competențelor necesită practici de anticipare |
Dezvoltarea în continuare a sistemului de prognoză privind piața muncii pentru a oferi mai multe informații despre competențele digitale, consecvența, fiabilitatea și proiecțiile pe termen lung |
|
Efectuarea de studii privind nevoile de competențe ale sectoarelor selectate |
||
Încurajarea evaluării competențelor și anticiparea nevoilor la nivel de companie |
||
Consolidarea sprijinului pentru dezvoltarea competențelor digitale la nivel de IMM-uri |
Amplificarea activităților de formare |
Extinderea gamei de subiecte acoperite de cursurile dedicate competențelor digitale |
Oferirea certificării competențelor dobândite pe baza unui cadru privind competențele digitale |
||
Asigurarea calității formării competențelor digitale prin consolidarea practicilor de monitorizare și evaluare |
||
Ajutarea IMM-urilor să depășească barierele din calea dezvoltării competențelor digitale |
Creșterea gradului de conștientizare privind gama de cursuri de formare disponibile |
|
Creșterea stimulentelor pentru formare la locul de muncă |
||
Dezvoltarea capacității și a culturii de învățare la nivel de IMM-uri prin încurajarea învățării inter pares |
Related publications
-
28 aprilie 2021