Exercițiile experimentale controlate implementează intervenții sau tratamente într-un cadru realist, scopul fiind de a le observa efectele asupra unor rezultate specifice (Harrison and List, 2004[27]). Acest concept de cercetare este valoros în special în studiul fenomenelor complexe, dificil de izolat și manipulat într-un mediu de laborator, cum ar fi norme sociale, atitudini și procese decizionale. În plus, prin plasarea unui experiment într-un context realist, intervențiile sau tratamentele tind să devină mai relevante și mai semnificative pentru participanți.
În sfera integrității publice, exercițiile experimentale controlate au fost utilizate, printre altele, pentru a studia efectele monitorizării și sancționării faptelor de corupție (Armantier and Boly, 2011[28]), folosirea informațiilor legate de votanți și efectele cumpărării voturilor asupra clientelismului (Serra and Wantchekon, 2012[29]), precum și efectele creșterilor salariale în scenarii de luare de mită (Armantier and Boly, 2013[30]).
În prezentul raport au fost propuse patru intervenții cu fundamente în viziuni comportamentale:
Reproiectarea registrelor de riscuri astfel încât să includă indicatori intermediari pentru măsuri de intervenție.
Elaborarea unui ghid de utilizare privind adopția metodologiei asociate riscurilor de corupție din Decizia 599/2018.
Dezvoltarea unei aplicații web menite să dirijeze managementul riscurilor de corupție.
Desemnarea în fiecare minister a unei unități sau persoane însărcinate cu asistarea grupurilor de lucru în gestionarea riscurilor de corupție.
Primele două strategii sunt simple, necostisitoare și ar putea fi testate în cadrul unui experiment de teren. Paragrafele de mai jos detaliază principalele caracteristici ale unui astfel de posibil experiment, fiind testat un ghid de utilizare:
Conceptul de strategie: un ghid de utilizare privind managementul riscurilor de corupție ar putea fi dezvoltat pe baza recomandărilor din Capitolul 2.
Conceptul de sarcină experimentală: experimentul ar putea măsura capacitatea participanților de a identifica riscuri de corupție, a elabora o măsură de control și a înregistra riscurile într-un registru al riscurilor de corupție. Ar fi necesară realizarea unui studiu de caz pe marginea unui risc de corupție pentru a oferi context sarcinii. Acest caz ar putea fi asociat unor activități externe de misiunea principală a autorității centrale și relevante pentru (aproape) toate organizațiile. Exemplele de riscuri transversale relevante de acest gen ar putea include corupție în procesul de selecție a resurselor umane sau în achizițiile publice de articole de birotică.
Autoritățile române anticorupție ar putea realiza acest studiu de caz al unui risc de corupție, după care l-ar adăuga în registrul riscurilor de corupție, incluzând identificarea riscului, estimarea probabilității sale de producere și a impactului său și o măsură de intervenție pentru a controla riscul respectiv. Răspunsurile funcționarilor publici vor primi un scor de similaritate cu registrul riscurilor de corupție creat de autoritățile anticorupție, folosind o grilă de eligibilitate care ar trebui dezvoltată pentru a dirija punctarea răspunsurilor.
Colectarea datelor de referință și exercițiu-pilot: pentru a testa logistica desfășurării unui experiment, un eșantion aleatoriu de 20 de funcționari publici de la nivel central ar putea fi recrutat pentru a participa la o sesiune în persoană cu durata de 2-4 ore. Participanții ar putea fi selectați din cadrul unui eșantion „convenabil” de funcționari publici. Participanții ar fi împărțiți în mod aleatoriu în două grupuri. Într-un grup, participanții ar fi rugați să lectureze Decizia 599/2018 și studiul de caz pe marginea riscurilor de corupție. În celălalt grup, participanții ar fi rugați să citească Ghidul de Utilizare și studiul de caz privind riscurile de corupție. După lecturarea ambelor texte, aceștia vor fi rugați să completeze un registru al riscurilor de corupție (Decizia 599/2018, Anexa 4). Demografia participanților ar trebui să fie selectată pentru a fi cât mai similară cu cea a funcționarilor publici desemnați în grupurile de lucru. Rezultatele acestui nivel de referință vor fi utilizate pentru a evalua media scorului de test a eșantionului. La finalul acestui exercițiu-pilot, participanții din ambele grupuri ar putea oferi feedback pe marginea sarcinii experimentale și a Ghidului de Utilizare pe bază de interviuri sau de grup tematic.
Concept experimental: două grupuri de funcționari publici dintr-un eșantion ar urma să fie în mod aleatoriu asociate unui grup martor sau grup experimental. Dimensiunea eșantionului trebuie să fie stabilită printr-un calcul de putere. În grupul martor, participanții vor lectura documentul Deciziei 599/2018 și anexele la acesta, studiul de caz privind riscuri de corupție și vor fi rugați să completeze în registrul riscurilor de corupție. În grupul experimental, participanții vor parcurge același proces însă vor lectura în locul Deciziei 599/2018 ghidul de utilizare. Ambele sesiuni vor fi identice, diferența fiind utilizarea Deciziei 599/2018 sau a ghidului de utilizare.
Impact așteptat: experimentul ar testa dacă noul ghid de utilizare pentru metodologia asociată riscurilor de corupție crește scorurile participanților la sarcinile experimentale. Un calificativ mai ridicat ar însemna că participantul este mai capabil să identifice riscuri și să elaboreze o măsură temeinică de control.