Acest capitol analizează cadrul instituțional și de politici implementat de Republica Moldova (Moldova) pentru dezvoltarea competențelor digitale, analizând 1) măsurile prevăzute în documentele de politică anterioare și implementarea acestora și 2) actorii implicați în promovarea competențelor de afaceri digitale, de la organismele guvernamentale până la părțile interesate din afara guvernului, inclusiv sectorul privat.
Promovarea competențelor digitale de afaceri în Republica Moldova
2. Crearea cadrului instituțional și de politici pentru competențele digitale
Abstract
Dezvoltarea unei agende de politici pentru competențele digitale
Competențele digitale sunt un subiect transversal, implicând politici privind educația, piața muncii, cercetarea și inovarea și, prin urmare, necesită abordări cuprinzătoare și eforturi concertate pentru o coordonare interguvernamentală eficientă (OECD, 2019[1]). Astfel de eforturi de politică ar trebui să asigure dezvoltarea competențelor fundamentale, generice și complementare la toate nivelurile de educație, oportunitatea de a le dezvolta pe cele avansate, precum și sisteme de învățare care sunt atât pe tot parcursul vieții (anume, accesibile pentru orice cetățean, indiferent de vârstă), cât și pentru extindere în viață (anume, permițând recunoașterea/certificarea competențelor dezvoltate în afara sistemelor de educație oficială) (OECD, 2020[2]). Prin urmare, politicile ar trebui să fie cuprinzătoare, cu obiective clare, bugete, alocarea responsabilităților între părțile interesate și sisteme de monitorizare pentru a asigura o implementare eficientă și rezultate concludente.
Guvernul Republicii Moldova a inclus dezvoltarea competențelor digitale în mai multe strategii. SDN Moldova digitală 2020, adoptată în 2013, recunoaște decalajul tot mai mare de competențe TIC și nivelul scăzut de competențe digitale în rândul populației, profesorilor, angajaților și companiilor din sectorul public și stabilește îmbunătățirea alfabetizării digitale drept unul dintre cele trei obiective cheie ale sale (Government of Moldova, 2013[3]). Subiectul este încorporat și în Strategia de dezvoltare pentru sectorul IT și ecosistemul inovației digitale 2018-2023, iar Ministerul Educației a completat această abordare cu documente suplimentare precum Strategia de dezvoltare a educației 2014-2020.
Aceste eforturi au dat roade, mai ales în ceea ce privește inovațiile în sistemul de învățământ. Au fost introduse o serie de modificări pentru a sublinia componenta digitală în programa școlară la toate nivelurile. Un modul de educație digitală este acum obligatoriu în școala primară, de exemplu, și au fost introduse standarde privind competențele digitale pentru a recunoaște rezultatele învățării pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal. Măsurile, implementate la nivel național, ar putea contribui la abordarea decalajelor digitale în rândul copiilor de diferite sexe, statut socio-economic și locații. În plus, acestea au fost însoțite de înființarea de platforme online și de eforturi pentru a aborda lipsa de echipamente IT în școli, precum și de evoluții semnificative în formarea profesorilor, un aspect major, dar adesea trecut cu vederea al politicilor privind competențele digitale (OECD, 2019[1]), de exemplu, prin cursuri, dezvoltarea standardelor de competență digitală și a unei metodologii care să asigure formarea profesională continuă.
Se iau în considerare și competențele complementare, cu inițiative precum „Tekwill în fiecare școală”, care dezvoltă conținut digital interactiv și introduc noi metodologii pedagogice pentru a dezvolta gândirea critică, creativitatea și abilitățile interpersonale. În cele din urmă, cursurile opționale de IT disponibile acum în școlile gimnaziale și liceale pe diverse teme (de exemplu, web design, C/C++, IA, antreprenoriat) și evenimentele de orientare în carieră organizate cu ATIC sunt o dezvoltare binevenită pentru a ajuta la generarea interesului pentru subiectele IT și pentru a crește conștientizarea privind instrumentele digitale. Moldova a depus eforturi pentru a construi un grup de talente de specialiști IT prin burse, actualizări ale programelor universitare și implicarea profesioniștilor din sector ca profesori în facultăți. Cu toate acestea, inițiativele structurate pentru a promova oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor de afaceri digitale dincolo de sectorul TIC rămân într-un stadiu incipient.
În ciuda acestor realizări, prevederile privind alfabetizarea digitală, competențele electronice și incluziunea digitală planificate în SDN anterioare au suferit din cauza lacunelor de implementare. Aceste zone nu au dispus de suficient sprijin instituțional și capacități de implementare a proiectelor, ceea ce a împiedicat realizarea lor. Instabilitatea economică și politică, cu schimbări succesive de guvernare și inflație în creștere, a dus la întârzieri. Alocările bugetare insuficiente au reprezentat un alt obstacol în calea implementării. În plus, impactul concret al strategiei nu a fost încă evaluat; în ceea ce privește sistemele de învățământ, de exemplu, rezultatele OCDE PISA 2018 arată că Moldova este în urmă față de țările din OCDE în ceea ce privește numărul de computere per elev la școală, performanța STEM și competențele digitale de bază, cum ar fi folosirea cuvintelor cheie într-un motor de căutare (Figura 2.1).
Figura 2.1. Performanța Moldovei la PISA
Notă: Nu există date pentru Armenia. Figura (a): scor din 600 de puncte.
Sursa: (OECD, 2018[4]).
Promovarea unei abordări la nivel de guvern și a coordonării părților interesate
Guvernanța politicilor în domeniul competențelor digitale din Moldova este caracterizată de o implicare puternică a sectorului privat. Un exemplu recent de mecanisme de cooperare este crearea unui organ consultativ ad-hoc, Comitetul de digitalizare „iConsiliu”, format în cadrul Consiliului Economic sub conducerea primului ministru în octombrie 2021. Această platformă permite actorilor publici și privați să se întâlnească și să discute ciorne de proiecte și legislație, cum ar fi amendamentele adoptate în 2021 în cadrul „pachetelor de digitalizare”, implicându-i astfel în proiectarea politicilor și programelor. Și ODA beneficiază de prezența reprezentanților sectorului privat în organul său de conducere, ceea ce îi permite să propună și să promoveze inițiative de politică (OECD et al., 2020[5]).
În general, sectorul privat a fost o forță motrice pentru inițiativele privind competențele digitale: ATIC acționează ca un jucător cheie, oferind o varietate extinsă de servicii, cum ar fi cursuri de formare și campanii de conștientizare. Asociația implementează unul dintre parteneriatele emblematice public-privat, Centrul de excelență TIC Tekwill, lansat în 2017, care desfășoară diverse inițiative pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale în rândul moldovenilor de toate vârstele și mediile sociale și profesionale (consultați Caseta 2.1). Planurile de politici viitoare includ replicarea acestui model în afara capitalei, în special în Cahul, Comrat și Bălți. Această cooperare public-privată strânsă permite nu numai accesul la expertiza sectorului privat atunci când oferă sprijin, ci și promovarea procesului de elaborare a politicilor cu opiniile companiilor, ceea ce ajută la asigurarea unei corelări strânse între nevoi și furnizarea de servicii. În plus, proiectul Tekwill contribuie la dezvoltarea ecosistemului digitalizării prin încurajarea colaborării sectoriale între reprezentanții IT și sectoarele tradiționale, de exemplu, agricultura (ITU, 2021[6]).
Ecosistemul de competențe digitale a fost consolidat și mai mult pe fondul epidemiei de COVID-19. Au fost dezvoltate noi resurse (de exemplu, platformele online Educație Online și Învăț.Online), iar guvernul a căutat să mobilizeze actori privați pentru a oferi soluții ad-hoc (de exemplu, operatorii de telefonie mobilă au oferit conexiune gratuită la internet profesorilor). În plus, cooperarea public-privată a fost consolidată oficial prin mai multe memorandumuri de înțelegere, de exemplu, între Ministerul Economiei, Ministerul Educației, ATIC și Tekwill privind Dezvoltarea competențelor digitale, IT și STEM de-a lungul vieții în 2020, dar și cu firme private precum Google și Microsoft, pentru a sprijini utilizarea tehnologiilor digitale în școli. Moldova cooperează tot mai mult cu parteneri internaționali precum UE, USAID și PNUD și are un palmares bun în mobilizarea sprijinului donatorilor pentru proiectele privind competențele digitale.
Caseta 2.1. Tekwill
Prezentare generală a proiectului
Tekwill a fost creat ca o colaborare națională public-privată între guvernul Republicii Moldova, USAID, Microsoft și IBM pentru a elimina decalajul de capital uman și a sprijini creșterea ecosistemului antreprenorial prin stimularea dezvoltării competențelor digitale și a adoptării tehnologiilor revoluționare în domeniu. Acest lucru se reflectă în numele proiectului: „Tek” înseamnă tehnologie și „will” viitorul nostru.
Implementat de ATIC, Centrul de Excelență Tekwill al sectorului TIC este un hub de 4.000 m2 în centrul Universității Tehnice a Moldovei (UTM) și oferă instrumente pentru creșterea continuă, inclusiv spații de lucru în colaborare, laboratoare tehnologice (IoT, imprimare 3D), formare, informare, creare de rețele și evenimente comunitare pentru îmbunătățirea excelenței IT în Moldova.
Proiectul Tekwill urmărește trei obiective principale:
Dezvoltarea capacității forței de muncă din domeniul TIC;
Încurajarea antreprenoriatului și sprijinirea sectorului privat;
Asigurarea extinderii regionale a inițiativelor Tekwill.
Per total, Tekwill intenționează să crească disponibilitatea competențelor necesare în sectorul IT, producând astfel locuri de muncă de înaltă calitate, bine plătite și oprind emigrarea tinerilor talentați.
Inițiative selectate
Tekwill a contribuit la promovarea alfabetizării digitale în Moldova în mai multe moduri, inclusiv prin:
Introducerea educației digitale în toate școlile primare din Moldova;
„Programul Tekwill în fiecare școală”: menit să ofere elevilor din Republica Moldova posibilități educaționale echitabile pentru a-și dezvolta competențe digitale relevante pentru locul de muncă, este în primul rând un program cuprinzător de cursuri extracurriculare destinate elevilor cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani. Inițiativa oferă acces gratuit la resurse digitale inovatoare pentru elevi și profesori, precum și formarea profesorilor. Peste 25.000 de elevi au urmat aceste cursuri până în prezent, fiind de așteptat să fie urmate de alți 50.000 de elevi până în septembrie 2022.
Academia Tekwill, pentru a promova recalificarea și perfecționarea competențelor adulților, prin oferirea de cursuri tehnice pe teme specifice, predate de profesioniști TIC din Moldova și din străinătate; există o versiune adresată copiilor, Academia Tekwill pentru copii, la care au participat deja 9.000 de copii;
Femeile pentru munca online (Women in Online Work), pentru incluziunea femeilor: în cooperare cu Helvetas Swiss Interco‑operation și Camera de Comerț și Industrie a Moldovei, oferă cursuri de formare privind competențele digitale, special adaptate femeilor. Cursurile au fost deja finalizate de peste 400 de femei, inclusiv din mediul rural.
În plus, Tekwill a contribuit în mod substanțial la dezvoltarea statutului Chișinăului de oraș concentrat pe IT. Chișinăul a fost desemnat Orașul Anului în Europa de Sud-Est pentru sprijinul acordat sectorului IT în 2020 și a câștigat un premiu la „Summitul și Premiile pentru Serviciile de Afaceri din ECE”, organizat în 2020 la Varșovia, Polonia.
Per total, Tekwill raportează că a oferit aproximativ 3 milioane de ore de programe de formare și educație privind alfabetizarea digitală și inovarea digitală, participând aproximativ 185.000 de participanți și a ajutat start-up-urile beneficiare să strângă peste 14 milioane USD.
Sursa: (Tekwill, n.d.[7]), exerciții de informare desfășurate în T2 2022.
În timp ce Moldova beneficiază de aceste exemple de parteneriate și consultări public-privat reușite, implicarea părților interesate ar putea fi sporită și mai mult. Întrucât politicile privind competențele digitale sunt legate de mai multe domenii de politică, este necesară o abordare la nivel de guvern pentru a asigura complementaritatea între documentele de politici și coordonarea între părțile interesate implicate (OECD, 2019[1]) (OECD, 2020[2]). În Moldova, principalii factori interesați în politicile privind competențele digitale sunt viceprim-ministrul pentru digitalizare, numit în 2021 să acționeze în calitate de coordonator, care a fuzionat cu Ministerul Economiei1 în februarie 2023; Ministerul Economiei; agenția pentru IMM-uri, ODA; și Ministerul Educației pentru aspectele legate de educația oficială. Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), au jucat însă un rol limitat până acum. Cu toate acestea, competențele digitale sunt un subiect presant pentru politicile care vizează piața muncii, având în vedere natura în schimbare a locurilor de muncă și necorelarea în creștere a competențelor subliniate în Capitolul 1 de mai sus și cu Perspectiva OCDE privind competențele 2019 (OECD, 2019[1]). În general, țara ar putea să depună eforturi în continuare la construirea unei abordări la nivel de guvern și la îmbunătățirea implicării angajatorilor și a profesorilor în proiectarea politicilor.
Pentru a facilita colaborarea între toate părțile interesate relevante, majoritatea statelor membre ale UE au implementat coaliții naționale pentru competențe și locuri de muncă digitale, ca parte a Noii agende pentru competențe în Europa (European Commission, 2022[8]). Acestea reunesc actori publici și privați, precum și companii și furnizori de educație, care pot elabora împreună măsuri concrete. Tabelul 2.1 compară actorii implicați în astfel de coaliții, dimensiunile pe care aceștia le acoperă și nivelul la care Moldova le abordează în prezent.
Tabelul 2.1. Părțile interesate implicate și temele incluse în abordarea Moldovei privind competențele digitale
○ Nu este implicat/acoperit ◑ Parțial implicat/acoperit ● Implicat/acoperit
Sursa: Analiza OCDE bazată pe exercițiile OCDE de informare din T2 2022 și pe orientările UE (EU4Digital, 2020[9]).
Referințe
[9] EU4Digital (2020), eSkills: Guidelines for National Digital Skills Coalitions, https://eufordigital.eu/wp-content/uploads/2020/05/Guidelines_25052020.pdf (accessed on 27 April 2022).
[8] European Commission (2022), National coalitions for digital skills and jobs, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/national-coalitions (accessed on 20 June 2022).
[3] Government of Moldova (2013), STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE ,,MOLDOVA DIGITALĂ 2020” [NATIONAL STRATEGY FOR THE DEVELOPMENT OF THE INFORMATION SOCIETY “DIGITAL MOLDOVA 2020”], http://mei.gov.md/sites/default/files/strategia_moldova_digitala_2020_857.pdf (accessed on 14 February 2022).
[6] ITU (2021), Republic of Moldova: Digital Development Country Profile, https://www.itu.int/en/ITU-D/Regional-Presence/Europe/Documents/Publications/Digital%20Development%20Country%20Profiles/Archives/Digital%20Development%20Country%20Profile_Moldova_29.10.21.pdf.
[2] OECD (2020), OECD Digital Economy Outlook 2020, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/bb167041-en.
[1] OECD (2019), OECD Skills Outlook 2019: Thriving in a Digital World, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/df80bc12-en.
[4] OECD (2018), PISA Database, OECD Publishing, https://www.oecd.org/pisa/data/ (accessed on 10 February 2022).
[5] OECD et al. (2020), SME Policy Index: Eastern Partner Countries 2020: Assessing the Implementation of the Small Business Act for Europe, SME Policy Index, OECD Publishing, Paris/European Union, Brussels, https://doi.org/10.1787/8b45614b-en.
[7] Tekwill (n.d.), Tekwill - About Us, https://tekwill.md/about/ (accessed on 22 June 2022).
Notă
← 1. În urma acestei fuziuni, Ministerul a devenit Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.