Comparativ, IMM-urile sunt în urmă față de firmele mari în ceea ce privește transformarea digitală. Aceste diferențe sunt în mare parte rezultatul lipsei lor de competențe pentru a utiliza și integra instrumente digitale în procesele de afaceri. Acest capitol oferă o evaluare a sprijinului specific IMM-urilor din Republica Moldova (Moldova) pentru dezvoltarea competențelor digitale, atât în ceea ce privește oportunitățile de formare, cât și măsurile direcționate pentru a aborda obstacolele din calea dezvoltării competențelor digitale la nivel de IMM.
Promovarea competențelor digitale de afaceri în Republica Moldova
4. Promovarea dezvoltării competențelor digitale în rândul IMM-urilor
Abstract
IMM-urile sunt în urmă în ceea ce privește transformarea digitală. Acestea au, de obicei, niveluri mai scăzute de adoptare a instrumentelor digitale în comparație cu firmele mai mari, împiedicându-le să profite de beneficiile oferite de digitalizare în materie de productivitate, competitivitate și inovare și riscând astfel să adâncească și mai mult decalajele existente între acestea și marile companii. Astfel de diferențe în adoptarea digitală pot fi observate în rândul companiilor din Moldova: Datele BEEPS, de exemplu, arată că mai puțin de jumătate dintre IMM-urile din Moldova raportează că au un site web, față de aproape 70% dintre firmele mari. În ceea ce privește comparația regională, absorbția pentru toate dimensiunile firmelor din Moldova este sub cea din Azerbaidjan și Georgia (Figura 4.1).
Figura 4.1. Companii care au propriul lor site web în țările EaP, în funcție de clasa de mărime a întreprinderii
Notă: Date din 2020 pentru Armenia.
Sursa: Calcule OCDE bazate pe (World Bank, 2021[1]).
Aceste diferențe digitale sunt în mare parte rezultatul lipsei de competențe în cadrul IMM-urilor de a utiliza și integra instrumente digitale în procesele de afaceri (OECD, 2022[2]). Adoptarea software-ului CRM, de exemplu, necesită perfecționare și îmbunătățiri ale proceselor (Wynn et al., 2016[3]). Lucrătorii calificați sunt un element cheie pentru concurență într-o economie bazată pe cunoaștere; cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu numeroase bariere în atragerea, formarea și păstrarea angajaților cu înaltă calificare (OECD, 2019[4]). Acestea au mai puțin timp și mai puține resurse pentru a investi în dezvoltarea competențelor, nu sunt conștiente de nevoile lor și de informații cu privire la inițiativele de sprijin disponibile. În plus, suportă costuri de oportunitate mai mari ale formării: numărul lor limitat de angajați crește impactul absenței unui membru al personalului care participă la cursul de formare și le poate împiedica să beneficieze de economii de scară în ceea ce privește costurile directe ale formării și/sau căutarea oportunităților adecvate. Date noi din țările OCDE evidențiază decalajul mare dintre firmele mari și cele mai mici în furnizarea de formare TIC angajaților (OECD, 2022[2]), iar informațiile la nivel de țară arată cât de puține firme din Moldova investesc în formarea personalului din cauza lipsei de mijloace și/sau interes (World Bank, 2018[5]).
Dezvoltarea competențelor digitale pentru IMM-uri necesită, prin urmare, oferirea de 1) oportunități relevante de formare; și 2) sprijin direcționat pentru a le ajuta să își dezvolte capacitatea de a depăși barierele specifice cu care se confruntă.
Crearea de oportunități personalizate de formare în materie de competențe digitale pentru IMM-uri
Creatorii de politici pot sprijini digitalizarea IMM-urilor printr-o varietate extinsă de instrumente, atât financiare, cât și nefinanciare. OCDE a elaborat un plan pentru a ajuta decidenții de politică din Parteneriatul Estic să accelereze transformarea digitală a IMM-urilor, inclusiv măsuri de promovare a competențelor digitale (OECD, 2021[6]). Subliniază, în special, modul în care programele de sprijin cuprinzătoare ar trebui să includă măsuri care să ajute IMM-urile să înțeleagă nevoile lor specifice de a trece la digital, atât în ceea ce privește adoptarea tehnologiei, cât și competențele pentru transformarea digitală.
Experiența ODA cu programele de sprijinire a digitalizării IMM-urilor este un bun punct de plecare
Moldova a depus eforturi semnificative pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor în ultimii ani. De la crearea sa în 2007, ODA a dezvoltat și implementat cu succes o serie de programe de sprijin vizând IMM-urile. Ca răspuns la criza COVID-19, organizația (încă ODIMM la acea vreme) a lansat în 2020 o inițiativă pentru a ajuta IMM-urile din sectoarele non-IT să se digitalizeze, să-și îmbunătățească accesul la piețe și să facă tranziția către modele de afaceri mai moderne și sustenabile. Moldova a fost singura țară EaP care a implementat un astfel de program cuprinzător (OECD, 2021[6]).
Finanțat din fonduri publice și cu resurse suplimentare din partea UE și GIZ, sprijinul ODA pentru digitalizarea IMM-urilor cuprinde o serie de instrumente financiare și nefinanciare rezumate în Tabelul 4.1. În ceea ce privește competențele digitale, ODA oferă formare și mentorat pe marginea a 19 teme construite în jurul celor cinci domenii acoperite de chestionarul de autoevaluare privind maturitatea digitală prezentat în capitolul 3 – prezența online, planificarea comerțului electronic, serviciul clienți, digitalizarea proceselor, precum și transport și logistică. Până în februarie 2022, peste 500 de antreprenori au beneficiat de acest program.
Pe baza acestei realizări, guvernul a adoptat un program de transformare digitală pentru IMM-uri în martie 2022. Are trei componente principale: i) creșterea gradului de conștientizare prin furnizarea de sprijin informațional incubatoarelor de afaceri și altor instituții de sprijin, ii) intensificarea sprijinului financiar nerambursabil și iii) monitorizarea și evaluarea implementării eficiente a proiectelor de investiții ale beneficiarilor. Acesta mărește sprijinul financiar prin acordarea de subvenții de până la 500.000 de lei (aproximativ 25.500 EUR) pentru firmele mici și mijlocii, destinate să faciliteze activitățile de comerț electronic și achiziționarea de echipamente și software, dar care ar trebui să servească și la formarea personalului care va folosi instrumentele digitale achiziționate (Government of Moldova, 2022[7]). În timp ce această inițiativă continuă să vizeze IMM-urile din sectoarele non-IT, un alt program va sprijini firmele avansate digital în dezvoltarea de inovații.
Tabelul 4.1. Prezentare generală a programelor de sprijin ale ODA pentru digitalizarea IMM-urilor
Notă: Informații despre beneficiarii instrumentului de sprijin pentru digitalizarea IMM-urilor din februarie 2022.
Sursa: (Ministry of Economy and Infrastructure, 2020[8]), (Government of Moldova, 2022[7]), (Government of Moldova, 2022[9]), exerciții de informare desfășurate în T2 2022.
În plus ODA intenționează să includă digitalizarea drept componentă transversală în toate cursurile de formare existente oferite IMM-urilor. De exemplu, Programul de gestionare eficientă a afacerilor (GEA) a fost actualizat cu cinci module privind digitalizarea afacerilor (marketing online, identificarea online a partenerilor, securitate cibernetică, digitalizarea proceselor, protecția datelor cu caracter personal).
În ciuda acestor evoluții binevenite, gama de sprijin pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale IMM-urilor ar trebui extinsă. Noul program de transformare digitală pentru IMM-uri pune un accent puternic pe adoptarea tehnologiilor digitale, cuprinzând în același timp doar un sprijin de bază pentru îmbunătățirea competențelor digitale, iar inițiativa anterioară a abordat doar câteva teme și a ajuns la un număr limitat de beneficiari. Aceasta din urmă oferă o bază foarte bună pe care să se construiască prin scalarea și extinderea modulelor de formare. Mai multe teme trecute cu vederea în prezent, foarte importante însă, ar putea fi luate în considerare: competențele complementare, de exemplu, nu sunt abordate, în ciuda relevanței lor pentru managerii și antreprenorii din cadrul IMM-urilor.
Programele actuale ar beneficia și de îmbunătățiri în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea: nu a existat nicio evaluare a calității cursurilor de formare oferite până acum. Unii indicatori cheie de performanță au fost definiți pentru a ajuta la monitorizarea și evaluarea programelor ODA, dar aceștia se concentrează pe numărul de beneficiari ai diferitelor instrumente de sprijin, mai degrabă decât pe impactul concret al măsurilor și competențelor dobândite în mod eficient.
Cooperarea public-privată îmbunătățește oportunitățile de formare în domeniul competențelor digitale
IMM-urile moldovenești beneficiază de inițiativele desfășurate de sau în cooperare cu diferite părți interesate din ecosistemul de digitalizare al țării. ODA (anterior ODIMM) și-a implementat programele cu sprijinul asociațiilor. ATIC coordonează eforturile sectorului privat și a creat StartUp Moldova, un proiect care contribuie la cursurile ODA de formare în domeniul competențelor digitale și care oferă servicii suplimentare. Programul Impact digital, lansat recent, oferă mentorat de la experți în diverse domenii precum marketing, comunicare, IT și logistică. Urmează să fie dezvoltate în viitorul apropiat cursuri și seminare suplimentare, inclusiv pentru antreprenorii de sex feminin. ATIC însăși a oferit educație în domeniul comerțului electronic pentru 850 de IMM-uri în 2021 și intenționează, prin intermediul Tekwill, să sporească investițiile în dezvoltarea capitalului uman pentru a îmbunătăți alfabetizarea digitală în rândul profesioniștilor și pentru a stimula adoptarea inovației digitale în mai multe sectoare ale economiei.
Această cooperare public-privată de succes este un atu considerabil pentru Moldova, deoarece consolidează capacitatea de implementare și valorifică expertiza sectorului privat. În plus, cooperarea cu asociațiile de afaceri ajută la proiectarea de instrumente adaptate nevoilor IMM-urilor. Deși numărul beneficiarilor de formare în domeniul competențelor digitale este limitat, planurile viitoare ar trebui să permită extinderea și atingerea unui public mai larg.
Abordarea obstacolelor în dezvoltarea competențelor digitale ale IMM-urilor
IMM-urile se confruntă cu o serie de provocări care împiedică dezvoltarea competențelor lor digitale și duc la decalajul de competențe față de firmele mari. După cum s-a menționat în capitolul 3, firmele, în special cele mai mici, au adesea dificultăți să înțeleagă pașii pe care ar trebui să-i facă pentru a valorifica potențialul digitalizării și pentru a-și identifica nevoile de competențe (OECD, 2022[2]). În general, lipsa lor de competențe digitale este în mare măsură rezultatul constrângerilor legate de resurse: adesea le lipsește conștientizarea oportunităților de formare existente (OECD, 2021[10]) și capacitatea RU de a stabili o strategie de dezvoltare a capitalului uman, de organizare și coordonare a formării și de a atrage talente (OECD, n.d.[11]). De asemenea, sunt constrânse de mijloace financiare limitate, care împiedică investițiile în perfecționare și recalificare și nu au timpul necesar pentru astfel de practici (OECD, 2021[10]).
Pe lângă faptul că oferă oportunități de formare, politicile privind competențele digitale ar trebui, prin urmare, să țină seama de aceste diverse bariere și să le abordeze pentru a ajuta IMM-urile să depășească aceste provocări.
IMM-urile au adesea dificultăți să identifice oportunități de formare și mentorat
Deși identificarea competențelor și a nevoilor de formare reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea competențelor digitale, IMM-urile consideră adesea că este dificil să navigheze prin oportunitățile de formare disponibile, deoarece le lipsește timpul, conștientizarea și resursele umane pentru a le analiza. Acestea pot avea dificultăți să navigheze între diferitele opțiuni de formare în materie de competențe digitale și adesea au nevoie de ajutor pentru a le înțelege și a identifica opțiunea (opțiunile) cea (cele) mai potrivită(e) (OECD, 2022[2]). Ca instrument de abordare a acestei provocări, programele de sprijin pentru digitalizarea IMM-urilor pot oferi servicii de consiliere pentru a completa instrumentele de evaluare a nevoilor de competențe și pentru a direcționa firmele către soluțiile cele mai relevante pentru ele (OECD, 2021[6]). Programul ODA de digitalizare 2020 a inclus astfel de instrumente, deși nu mai sunt prevăzute în viitoarele inițiative de politică prezentate în Tabelul 4.1.
În plus, mai multe programe de digitalizare sponsorizate de guvern în țările OCDE, cum ar fi Inițiativa Kickstart din Suedia, raportează că a ajunge la companii și a le stimula să participe este una dintre provocările majore pe care le întâmpină (OECD, 2021[10]). Îmbunătățirea comunicării și sublinierea beneficiilor programelor și cursurilor de digitalizare pentru IMM-uri pot contribui la atenuarea acestor probleme larg răspândite. În cazul Moldovei, s-ar putea face mai mult pentru a face publicitate diversității cursurilor de formare oferite de diferite părți interesate, cum ar fi Tekwill, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la oportunitățile existente și, prin urmare, pentru a crește gradul de acceptare. Instrumente simple, cum ar fi platformele online, care oferă o imagine de ansamblu asupra asistenței disponibile, ar putea ajuta în acest sens.
Resursele umane și financiare limitate împiedică și mai mult accesul IMM-urilor la cursuri de formare privind competențele digitale
Capacitatea financiară limitată este printre principalele constrângeri în materie de resurse cu care se confruntă IMM-urile. Lipsa lor de mijloace financiare este adesea un obstacol în calea investițiilor în cursuri de formare, fie pentru a beneficia de servicii externe ale experților/consultanților, sau pentru a le dezvolta pe plan intern. În cazul Moldovei, cea mai recentă prognoză a pieței muncii a relevat că majoritatea angajatorilor consideră formarea internă ca fiind cea mai bună opțiune pentru angajați de a dobândi competențe suplimentare (Figura 4.2). Această viziune este și mai răspândită în rândul managerilor din firmele mici (Labour Market Observatory, 2022[12]). Cu toate acestea, cheltuielile pentru formarea personalului în IT rămân modeste, reprezentând doar 0,4% din totalul cheltuielilor IT.
Figura 4.2. Atitudinea firmelor moldovenești față de formarea internă
Notă: Figura (a): datele provin din rezultatele sistemului de prognoză a pieței muncii pentru 2022 al OPM. Figura (b): Datele privind cheltuielile persoanelor juridice pentru formarea personalului în IT sunt disponibile doar pentru 2020. Datele includ întreprinderile cu 10 angajați sau mai mult și administrațiile publice.
Sursa: (Labour Market Observatory, 2022[12]), Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.
Majoritatea programelor de sprijinire a digitalizării IMM-urilor includ instrumente financiare pentru a ajuta IMM-urile să depășească această barieră. Subvenționarea costului formării este un instrument util pentru a stimula dezvoltarea competențelor: studiile au arătat că disponibilitatea subvențiilor pentru formare pentru firmele mici este asociată cu o creștere a participării (Stone, 2010[13]). Un astfel de instrument este deosebit de relevant pentru IMM-uri, deoarece permite flexibilitate, datorită capacității sale de a viza nevoi și circumstanțe specifice. Extinderea domeniului de aplicare a subvențiilor ODA cu noul program 2022 pentru a acoperi costurile de formare a personalului cu privire la instrumentele digitale este, prin urmare, o dezvoltare binevenită.
În cele din urmă, politicile ar trebui să ia în considerare faptul că dezvoltarea competențelor digitale este un proces pe tot parcursul vieții, deoarece evoluția rapidă a instrumentelor digitale necesită actualizări frecvente ale competențelor și, prin urmare, învățare continuă. Competențele complementare sunt deosebit de importante în această privință, deoarece cresc capacitatea de adaptare a managerilor și angajaților la noile tehnologii și le sporesc capacitatea de a învăța rapid. În general, atitudinea managerilor și a antreprenorilor este crucială pentru a stimula investițiile pe termen lung în competențe, pentru a construi un mediu de lucru în care angajații pot învăța la locul de muncă și, în cele din urmă, pentru a sprijini creșterea firmei.
Ca o completare la instrumentele deja menționate pentru dezvoltarea competențelor digitale, care se aplică atât managerilor, cât și angajaților, există instrumente suplimentare pentru a spori capacitatea managerilor de IMM-uri în mod specific. Coaching-ul, mentoratul, învățarea inter pares în rândul managerilor și antreprenorilor, de exemplu, s-au dovedit a fi o completare utilă a serviciilor de asistență individuală, cum ar fi ajutorul financiar și formarea. Astfel de activități permit schimbul și transferul de cunoștințe, precum și economii de scară prin punerea în comun a resurselor (OECD, 2021[10]). Multe țări europene au implementat măsuri similare pentru a dezvolta competențe de conducere și management, uneori cu un accent tematic, de exemplu, privind digitalizarea. Acest domeniu rămâne însă în mare măsură neacoperit de politicile moldovenești de până acum. Inițiativele viitoare privind dezvoltarea competențelor digitale includ stabilirea unei liste internaționale de experți care să conecteze IMM-urile cu mentori și a unei „Academii virtuale”, anume, o platformă online care să faciliteze interacțiunea cu beneficiarii, dar nu există un plan de stimulare a cooperării între companiile în sine. Aceasta din urmă ar putea totuși contribui la scăderea costurilor legate de perfecționare și recalificare, la promovarea schimbului de bune practici și la construirea de rețele de învățare.
Referințe
[9] Government of Moldova (2022), Guvernul HOTĂRÂRE Nr. 243 din 13-04-2022 cu privire la aprobarea Programului de susținere a inovațiilor digitale și start-upurilor tehnologice, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130971&lang=ro (accessed on 7 July 2022).
[7] Government of Moldova (2022), HOTĂRÂRE Nr. 129 din 02-03-2022 cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii [Government decision No. 129 from 02-03-2022 on the approval of the Digital Transformation Program for Small and Medium-size], https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130254&lang=ro (accessed on 7 July 2022).
[12] Labour Market Observatory (2022), PROGNOZA PIEȚEI MUNCII PENTRU ANUL 2022 DIN PERSPECTIVA ANGAJATORILOR [LABOUR MARKET FORECAST FOR 2022 FROM THE EMPLOYERS’ PERSPECTIVE], https://anofm.md/view_document?nid=19888 (accessed on 8 June 2022).
[8] Ministry of Economy and Infrastructure (2020), Ordin Nr 100 din 26.05.2020, http://odimm.md/files/digitalizarea/2020/Ordin_100_26.05.2020.pdf (accessed on 7 July 2022).
[2] OECD (2022), Digital upskilling, reskilling and finding talent: The role of SME ecosystems. D4SME Knowledge event, 31 March 2022 - Background note.
[6] OECD (2021), Beyond COVID-19: Advancing Digital Business Transformation in the Eastern Partner Countries, OECD Publishing, https://www.oecd.org/eurasia/Beyond%20COVID-19%20Advancing%20Digital%20Transformation%20in%20the%20Eastern%20Partner%20Countries%20.pdf.
[10] OECD (2021), Incentives for SMEs to Invest in Skills: Lessons from European Good Practices, Getting Skills Right, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/1eb16dc7-en.
[4] OECD (2019), OECD SME and Entrepreneurship Outlook 2019, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/34907e9c-en.
[11] OECD (n.d.), Getting Skills Right, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/25206125.
[13] Stone, I. (2010), Encouraging small firms to invest in training: learning from overseas, UK Commission for Employment and Skills, http://www.ukces.org.uk/our-work/research-andpolicy/.
[1] World Bank (2021), Enterprise Surveys Indicators Data - World Bank Group [database], https://www.enterprisesurveys.org/en/enterprisesurveys (accessed on 21 March 2022).
[5] World Bank (2018), Digital Jobs in Moldova, https://documents1.worldbank.org/curated/en/165681548705998410/pdf/Final-version-of-report-on-digital-jobs-in-Moldova.pdf (accessed on 8 February 2022).
[3] Wynn, M. et al. (2016), “The Impact of Customer Relationship Management Systems in Small Business Enterprises”, Strategic Change, Vol. 25/6, pp. 659-674, https://doi.org/10.1002/JSC.2100.